In acest articol ai sa descoperi o componenta potential periculoasa care se gaseste in foarte multe alimente asa-numite sanatoase, si care ar putea sa iti cauzeze multe neplaceri fara sa iti dai seama.
Glutenul.
Dupa ce parcurgi acest articol, vei avea o metoda foarte simpla de a evita probleme precum:
- dureri de incheieturi,
- crampe,
- dereglari ale greutatii corporale,
- iritatii ale pielii,
- pofte inexiplicabile de dulce sau produse de panificatie,
- … si multe altele.
Inclusiv migrene.
Dar mai intai sa vedem ce este glutenul si unde se gaseste.
Glutenul e o proteina gasita in grane. In special in grau si produse din grau.
Aceasta componenta este „lipiciul” care face painea sa isi pastreze forma. Glutenul face pastele elastice, blatul de pizza usor de intins si covrigii mestecabili. In plus, el opreste sosurile de la coagulare si ofera o textura placuta conservelor de carne si diferitelor mancaruri procesate.
Gasindu-se in mod natural in aproape toate granele, el apare automat in toate produsele fainoase. Iar atunci cand cantitatea normala din acestea nu este suficienta pentru a oferi o textura cat mai atragatoare si gustoasa produselor de panificatie, cantitatea de gluten poate fi suplimentata.
Ca rezultat, glutenul este prezent in cantitati semnificative in viata noastra de zi cu zi. De la cereale de mic dejun, paine, paste si alte produse de panificatie, pana la surse mai putin evidente precum ketchup, sosuri de salata, sosuri de soya sau chiar si guma de mestecat.
Dar ceea ce trebuie neaparat sa stii este ca glutenul este un antigen – o substanta care provoaca productia de anticorpi. Cu alte cuvinte, cand un antigen ajunge in corpul tau, sistemul imunitar recunoaste aparitia unui „intrus” potential periculos si incepe sa produca anticorpi pentru a il distruge.
Nu e de mirare ca intoleranta la gluten este una din cele mai comune sensitivitati digestive existente, afectand intre 12 si 29% din oamenii sanatosi – in functie metoda de studiu folosita[1][2].
Pe temen scurt, aceasta intoleranta la gluten se poate manifesta ca diaree, balonare, flatulatii, malnutritie si chiar si pierdere in masa musculara… daca esti norocos.
Spun asta pentru ca de obicei simptomele sensitivitatii la gluten nu sunt asa de evidente. E foarte usor sa iti dai seama ca ai mancat ceva ce nu iti face bine in momentul in care ai diaree. Dar cand iti este greu sa te concentrezi, esti obosit in mijlocul zilei, te dor incheieturile sau esti – e mult mai greu sa iti dai seama ca e din cauza covrigului pe care l-am mancat acum cateva minute.
Simtomele gastro-intestinale nu sunt prezente la toate persoanele cu sentivitate la gluten. Spre exemplu, studiul [3] arata ca 13% din persoanele cu o boala neurologica declansata de consumul de gluten, nu au nici un simptom gastro-intestinal.
Astfel, problema adevarata apare cand simtomele nu sunt evidente. Cand pur si simplu nu iti dai seama de ce iti este greu sa scazi in greutate sau sa iti dezvolti masa musculara si dai vina pe parinti sau pe gene mostenite. Cand nu stii de ce esti obosit si prost-dispus in mijlocul zilei, chiar daca ai dormit bine toata noaptea. Cand ai dureri de cap sau migrene inexplicabile. Cand crezi ca durerile la nivelul incheieturilor, crampele musculare sau furnicaturile si amortelile degetelor sunt doar un efect al inaintarii in varsta…
In astfel de cazuri, iti este foarte greu sa iti dai seama ca poate fi vorba de o sensitivitate la gluten (inainte de a citi acest articol) si continui sa mananci covrigi, paine integrala, paste si toate cele – ca pana la urma toata lumea le mananca si zice ca sunt sanatoase si atunci de ce nu ar fi bune si pentru tine?
Insa consumul regulat pentru o persoana sensibila cauzeaza probleme mult mai mari pe termen lung, prin distrugerea „captuselii” intestinale. Odata ce aceasta bariera de protectie e afectata, particule mai mari pot trece si mult mai multi antigeni pot ajunge in sange.
Sensitivitatea la gluten nu este o gluma. Nu e vorba doar ca esti un pic mai obosit dupa ce mananci grane, sau ca sistemul tau imunitar are un pic mai mult de lucru. Chiar daca foarte multi oameni inca nu stiu mai nimic despre toate acestea, lucrurile sunt mult mai serioase decat par. Hai sa vedem ce zic studiile:
Glutenul si creierul
Creierul si sistemul nervos ne controleaza perceptia ralitatii din jurul nostru, buna dispozitie si fiecare aspect al calitatii vietii noaste. Cand sistemul nostru nervos se deterioreaza, viata noastra se deterioreaza.
Cercetarile arata o corelare directa intre sensitivitatea la gluten si migrene, neuropatii, atacuri de apoplexie, Alzheimer, scleroza multipla si chiar si anormalitati ale undelor creierului.
Un alt studiu chiar ajunge la concluzia ca „Sensitivitatea la gluten poate fi in mod principal, sau cateodata exclusiv, o boala neurologica„.
Glutenul si femeile
Se pare ca femeile cu sensitivitate la gluten au sanse mai mari de infertilitate, anemie, menopauza grabita sau alte afectiuni.
Datorita impactului potential negativ al glutenului asupra sistemului hormonal si reproductiv, un studiu recent recomanda „intoleranta la gluten ar trebui adaugata la procesul de testare al problemelor reproductive„.
Glutenul si metabolismul
Sensitivitatea la gluten este corelata cu absorbita redusa a unor minerale foarte importante pentru corp, precum zincul. Multe dintre acestea asigurand un proces optim in functiile organismului.
Spre exemplu, zincul joaca un rol foarte important in productia hormonala, in buna functionare a simturilor de gust si miros, in intarirea sistemul imunitar sau in mentinerea proceselor digestive la nivele optime.
Glutenul si dereglarile de dispozitie
Se considera ca depresia si scizofrenia sunt strans legate de consumul de gluten. De fapt, glutenul pare sa fie unul din factorii cauzanti ai schizofreniei in pacientii susceptibili acestei boli.
Intr-o varietate de studii a fost evidentiat ca „o reducere drastica a simtomelor schizofreniei vine odata cu eliminarea glutenului din alimentatie„.
Glutenul si oasele
Numeroase studii arata o legatura intre sensitivitatea la gluten si pierderea densitatii osoase. Legatura nu este inca exact cunoscuta, dar mai multe teorii au fost propuse, printre care si reducerea absorbtiei calciului.
Glutenul si alte probleme
Exista sute de alte studii care demonstreaza impactul negativ al consumului de gluten asupra majoritatii aspectelor fiziologice ale persoanele predispuse la astfel de modificari.
Industria alimentelor fara gluten, care pare sa creasca din ce in ce mai mult, nu este doar o moda, un truc de marketing sau o obsesie a oamenilor interesati de santatea lor.
Sensitivitatea la gluten e o problema reala, cauzand numeroase probleme si afectiuni unui numar tot mai mare de oameni, chiar daca acestia nu isi dau seama de simptome… inca.
Ai putea fi si tu afectat?
Inainte sa te gandesti ca nu ai cum sa fii sensibil la gluten, ca doar ai mancat paine si fainoase toata viata fara sa ai nici una din probleme de mai sus, citeste cu atentie urmatoarele paragrafe, si alicand vei avea sansa sa iti cresti mult calitatea vietii tale pe viitor.
Toti oameni, indiferent de inclinatiile genetice sau sensitivitatile alimentare, secreta chimicale regulatoare ale permeabilitatii intestinale de fiecare data cand mucoasa (captuseala) intestinala e expusa unui fragment de gluten[4]. Acest lucru indicand un raspuns universal la consumul de gluten.
Cu alte cuvinte, glutenul si fragmentele acestuia ar putea ajunge sa treaca de bariera intestinala chiar si in oamenii fara o sensitivitate clara la gluten, dar sa fie elimintate foarte usor si rapid de catre sistemul imunitar.
Astfel, persoanele care pot manca paine, cereale, covrigei si alte produse de panificatie toata ziua fara sa simta nici unul dintre efectele negative, au un sistem imunitar eficient care distruge aceste particule (antigeni) inainte de a produce stricaciuni.
Dar ce se intampla cand sistemul imunitar este deja solicitat de alte probleme, cand e sabotat de consumul ridicat de zahar, e afectat de stres sau supraantrenament? Ce se intampla cand flora intestinala cand e afectata de antibiotice sau dieta nu are suficiente bacterii benefice?
Nu se stie exact. Nu exista inca un studiu care sa masoare sensitivitatea la gluten in persoanele care trec prin stres sau iau antibiotice.
Dar majotitatea oamenilor trec prin momente de stres in viata de zi cu zi, lucreaza prea mult si nu acorda prea mare importanta sanatatii intestinale. De aceea, sansele sunt foarte mari ca, datorita consumului de gluten, marea majoritate a oamenilor sa fie intr-o stare continua de distrugere, inflamare si reparare, la un nivel atat de mic incat sa nici nu isi dea seama de acest lucru. Totul pana cand o perioada de stres, o simpla raceala sau pur si simplu efectul cumulat al acestor micro-inflamatii ajunge sa declaseze o problema serioasa.
Testarea sensitivitatii la gluten
Diagnosticarea sensitivitatii intr-un laborator este destul de dificila deoarece nu exista inca un standard.
Ai putea sa iti testezi nivelul de anticorpi specifici in sange sau in scaun la unul dintre laboratoarele care pun la dispozitie astfel de teste (spre exemplu enterolab.com), dar rezultatele nu sunt neaparat definitorii.
Cea mai buna solutie, asa-numitul standard de aur recomandat de majoritatea expertiilor, este ceva ce poti sa faci acasa, fara a cheltui nici un ban in plus – dieta eliminatorie.
Ceea ce trebuie sa faci este sa nu mai mananci deloc gluten pentru cateva saptamani sau chiar o luna de zile, apoi sa il reintroduci in alimentatie si sa fii foarte atent la felul in care te simti. Acest lucru poate fi un pic mai greu decat pare, dar daca banuiesti ca ai putea fii sensibil, e ceva ce trebuie neaparat sa faci.
In perioada de eliminare, fii atent la orice surse ascunse de gluten, deoarece acestea ar putea sa iti strice experimentul. Tot ceea ce contine faina nu are ce cauta in dieta ta – de la paine si produse de panificatie pana la snitzele sau sosuri ingrosate cu faina. Evita cerealele de mic dejun sau gaseste unele pe care scrie clar ca sunt fara gluten. De asemenea nu manca guma de mestecat, ketchup, sosuri din comert, carne din conserve sau chiar unele pateuri. Glutenul nu este o componenta ce apare in mod normal pe eticheta asa ca mai bine renunta la acestea complet pe toata perioada exeperimentului.
Dupa aceasta perioada in care corpul tau nu mai e obisnuit cu lupta continua impotriva glutenului, iti va fi mult mai usor sa iti dai seama de diferente si sa realizezi efetele negative ale acestuia.
Ce sa faci daca esti sensibil
Daca te-ai testat deja si stii ca esti sensibil la gluten sau pur si simplu nu vrei sa risti nici unul dintre pericolele de mai sus, trebuie sa iei o decizie.
Nu e vorba doar de o dieta trecatoare. Ci o decizie serioasa legata de felul in care te vei hrani de acum incolo. La fel cum un vegtarian convins nu mananca nici un fel de carne, la fel si tu nu poti manca nici un fel grane.
Intradevar e posibil sa iti fie mult mai greu decat unui vegetarian dearece majoritatea mancarurilor care te fac sa te simti bine (si care pot cauza dependenta) contin gluten, dar daca esti sensibil la gluten NU ai de ales!
Trebuie sa eviti glutenul permanent! Nu poti alege sa mananci alimente fara gluten doar 6 zile din 7 sau sa mai ai cate o masa trisata dar planuita, la fel cum ai face cand incerci sa slabesti. De fiecare data cand mananci gluten, o mica parte din corpul tau este afectata – fie ca e creierul, tiroida, incheieturile sau altceva – chiar si o cantitate minuscula iti poate cauza probleme majore pe termen lung.
In concluzie, sensitivitatea la gluten trebuie tretata cu seriozitate de orice persoana care isi ia in serios calitatea vietii de zi cu zi si sanatatea pe termen lung.
Incearca o dieta eliminatorie pentru 2 – 4 saptamani si vezi cum te simti cand reintroduci glutenul in alimentatie. Vei afla multe despre influenta alimentelor asupra starii tale de zi cu zi si s-ar putea sa ajungi sa-ti imbunatatesti enorm energia zilnica si sa adaugi ani buni vietii tale.
Referinte
- [1]http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16835287
- [2]https://www.enterolab.com/StaticPages/EarlyDiagnosis.aspx
- [3]http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12566288
- [4]http://informahealthcare.com/doi/abs/10.1080/00365520500235334
- Sher, KS, Mayberry, JF. Female fertility, obstetric and gynaecological history in coeliac disease. Digestion. 1994;55(4):243-6.
- Hadjivassiliou M et al 2003. Gluten ataxia in perspective: epidemiology, genetic susceptibility and clinical characteristics. Brain 126: 685-91.
- Hadjivassiliou, et al. 2002. Gluten sensitivity as a neurological illness. J Neurol Neurosurg Psychiatry 72: 560-3
- Kalaydijian AE, et al. The gluten connection: the association between schizophrenia and celiac disease. Acta Psychiatr Scand. 2006 Feb;113(2):82-90.
- Pazianas M, et al. Calcium absorption and bone mineral density in celiac after long term treatment with gluten-free die and adequate calcium intake. Osteoporos Int. 2005 Jan;16(1):56-63.
- Hadjvassioulu M, et al. Headaches and CNS white matter abnormalities associated with gluten sensitivity. Neurology 56:385-388; Feb, 2001.
